]
Diversitatea bucătăriei românești este o mărturie a cât de mult au influențat-o diferite culturi. Mâncarea românească este influențată de bucătăria maghiară, turcească, grecească, germană și austriacă, păstrând în același timp unicitatea personalității sale românești cu ierburi și condimente.
Mâncărurile românești includ în mod tradițional carne, legume și, uneori, și fructe. Cu arome bogate și intense, dar cu un gust minunat de familiar, mâncărurile românești sunt cele mai bune mâncăruri de confort. Delectați-vă cu articolul nostru despre cele mai bune mâncăruri românești de încercat.
Sarmale – Rulouri de varză

Mâncarea tradițională românească prin excelență, sarmalele sunt făcute din carne tocată (de obicei carne de porc, o combinație de carne de porc și pui sau pur și simplu carne de pasăre) amestecată cu orez și mirodenii, înfășurată în frunze de varză fermentată și fiartă ore întregi într-un sos special făcut din suc de varză, suc de roșii, apă și alte ingrediente.
Mici – Rulouri cu carne tocată la grătar

Mici sau Mititei înseamnă literalmente mic. Este o bucată mică de carne rulată. Se prepară dintr-un amestec de carne tocată de porc și de vită, amestecată cu mirodenii și usturoi, precum și cu bicarbonat de sodiu, se frige la grătar și se mănâncă fierbinte cu muștar.
Fapt: Sunt asemănătoare cu Ćevapi, o carne rulată considerată un fel de mâncare național în Bosnia. Dar Mici este varianta originală românească, inventată în secolul al XIX-lea, și poate fi găsită în aproape toate meniurile restaurantelor.
Ciorba de Burta – Ciorbă de tripe de vită

Ciorba de Burtă este un fel de mâncare populară românească care este o supă de triptic de vită. Se prepară prin fierberea cărnii (măruntaie de vită, picioare de porc…) timp de câteva ore, creând un bulion delicios din oase, ardei, ardei iute, țelină, morcovi și pătrunjel. Se servește de obicei cu smântână, oțet și o pastă tradițională de usturoi cunoscută sub numele de mujdei.
Realitate: Este un fel de mâncare servit ca antreu, dar este și un remediu popular românesc împotriva mahmurelii.
Ciorba Rădăuțeană – Ciorba de Rădăuți

Ciorbă se referă la un tip de supă tradițională care poate fi servită în mai multe feluri, în funcție de ingredientele folosite. Dar așa-numita rădăuțeană este una dintre cele mai apreciate în România.
„Inventat” la sfârșitul anilor 1970 în orașul Rădăuți, acest fel de mâncare este, de fapt, o alternativă la supa menționată mai sus, supa de tripe, care era considerată prea grea, iar multora nu le plăcea gustul special al tripei. Astfel, în loc de tripe, ciorba rădăuțeană folosește piept de pui.
Pentru a fi simplu, acest fel de mâncare are multă smântână și usturoi, iar pentru gustul acru specific, se folosește oțet. Este o supă delicioasă, nu prea grasă și nici prea grea, dar care reprezintă o masă întreagă în sine. Se servește cel mai bine cu pâine de casă.
Mamaliga – Polenta românească

Mamaliga este, probabil, al doilea fel de mâncare pe care românii îl vor folosi ca exemplu de mâncare tradițională românească, după sarmale (și poate după mămăligă). Este foarte asemănătoare cu polenta: făină de porumb fiartă în apă cu un strop de sare și câteva picături de ulei de floarea-soarelui. Se servește, de obicei, cu brânză tradițională românească și smântână și este adesea folosit ca garnitură pentru sarmale, Varza a la Cluj sau alte mâncăruri.
Realitate: Versiunea veche a acestui fel de mâncare, înainte de sosirea porumbului în Europa în secolul al XVI-lea, ar fi fost preparată cu făină de mei și este probabil o rămășiță a ocupației romane. Porumbul crește bine în regiunea Deltei Dunării din România, iar polenta este un aliment tradițional al țăranilor, ca alternativă la pâine.
Balmos

Balmoșul este un preparat 100% românesc, un adevărat omagiu adus celebrei mămăligi, care te va lăsa cu gura căscată atunci când îl vei gusta. Este gras, gras și lipicios, este neted și mătăsos ca smântâna, dar greu și bogat în arome, și are tone de brânză.
Smântâna se fierbe cu unt și puțină sare timp de câteva minute. Apoi se adaugă făină de porumb până când se fierbe fără cocoloașe, iar la final se adaugă multă brânză tradițională sărată și fermentată.
Servit foarte cald, cu puțin unt și brânză dulce deasupra, balmoșul este felul de mâncare perfect pentru nopțile reci de iarnă, când tot ce îți dorești este ceva foarte gustos și reconfortant.
Pomana porcului – În cinstea porcului

Pomana Porcului este un fel de mâncare care folosește carne de porc proaspătă (proaspăt ucisă), tăiată în bucăți mari și prăjită într-o tigaie adâncă, de obicei în grăsime de porc. Se găsește în restaurantele românești, deși gustul este cu atât mai bun cu cât carnea este mai proaspătă. De obicei, este însoțită de tradiționala băutură alcoolică românească Tuica Moonshine.
Fapt: Acest fel de mâncare are o istorie care datează de mulți ani. Pe vremuri, porcul era sacrificat în perioada Crăciunului pentru a putea fi mâncat. Odată sacrificat, era servit tuturor celor care participau la sacrificarea porcului.
Papanasi – Gogoși prăjite cu marmeladă

Papanași, un fel de mâncare care te va lăsa cu gura căscată. Această specialitate românească din nordul țării este, în esență, o gogoașă fierbinte, umplută cu brânză de vaci (sau orice brânză de vaci) cu smântână dulce-acrișoară și dulceață de afine. Această mamă a tuturor deserturilor românești este o necesitate – atenție la calorii!
Jumari cu ceapa – Frigărui cu ceapă

Această gustare tradițională, delicios de nesănătoasă, crocantă și prăjită de Jumari este făcută din bucăți de slănină tradițională, cunoscută în România sub numele de slănină, care este grăsime de porc sărată și afumată, aromată cu paprika, piper, usturoi și multe alte condimente.
Pregătit de toate familiile românești, de obicei în sezonul de iarnă, jumariul se servește cu bucăți mari de ceapă și pâine de casă, ceea ce îl face un aperitiv perfect. De asemenea, acestea fac ca tradiționala Țuică să fie mai ușor de dat pe gât!
Cozonac

Cozonacul este o pâine dulce umplută cu turtă dulce (rahat), cu pastă de mac sau cu pastă de nucă dulce și face parte, de obicei, din toate marile sărbători românești, fie că este vorba de Anul Nou, Paște, Crăciun sau Rusalii.
Cozonacul poate fi preparat diferit în fiecare regiune și poate include rom sau aromă de vanilie, alune sau nuci, coajă de lămâie sau coajă de portocală, lokum, sultane și poate fi presărat cu semințe de mac pe deasupra. Un alt stil de a găti Cozonac este de a-l umple cu un amestec de nuci măcinate cu sultane măcinate, esență de rom, pudră de cacao și semințe de mac.
Iahnie cu ciolan – Fasole cu ciolan

Nu ai cum să dai greș când combini fasolea cu o bucată mare de pulpă de porc afumată sau orice altă carne afumată. Consumat de obicei în timpul iernii, împreună cu murăturile, este un deliciu culinar.
Salata boeuf – salată de vițel

O salată bine pregătită este un fel de mâncare esențial în România, mai ales la sărbătorile tradiționale, cum ar fi Crăciunul, dar și la ocazii speciale, cum ar fi nunțile. Acest amestec delicios de carne tocată (vită/pui), legume, mazăre, murături și maioneză, servit cu pătrunjel și măsline, este un fel de mâncare câștigător. Consumată ca acompaniament la frigărui/apucături, cantitatea de salată preparată depinde de ocazie.
Zacusca – Paste cu legume
Paste delicioase și gustoase, Zacusca se prepară în principal din vinete, dar există și alte varietăți, cu ardei, ceapă și chiar roșii verzi. Ingredientele sunt coapte și fierte timp de o oră, apoi se pun la conservă și se consumă la rece. Nu pare mare lucru, dar e delicioasă.
Tochitură – Tochitură

Nimic nu se compară cu tocănița transilvăneană de la Tochitură, care este cel mai bun exemplu de mâncare românească în toată regula. Tocănița își datorează aromele celor mai bune mâncăruri tradiționale pe care le poate oferi România: carne de porc prăjită, cârnați tradiționali, brânză tradițională sărată și fermentată, murături și sos de grăsime de porc pentru un plus de autenticitate, în loc de sos de roșii. Felul de mâncare se servește alături de celelalte vedete ale mâncării românești – mamaliga, ouăle prăjite și vinul – pentru ca „porcul să înoate”.
Drob

Pregătit de obicei de Paște, Drob se face de obicei din organe de miel, dar mulți preferă varianta cu ficat de pui. Carnea se amestecă cu castraveți și mirodenii, în centru se pun ouă fierte și se servește rece.
Coliva

Deși inițial această dulceață nu era altceva decât o dulceață făcută din semințe de cereale fierte cu zahăr și nuci, în prezent este servită în mod tradițional pentru a onora morții sau după înmormântări. Unii oameni încă le mai fac în timpul sărbătorilor și… sunt absolut delicioase!
Ce părere aveți despre mâncarea tipic românească? Și asta nu e tot, puteți citi mai multe despre țările europene pe site-ul nostru. Deși mâncărurile românești sunt delicioase, vă recomandăm să aflați mai multe despre mâncărurile tipice europene. Hai să mâncăm!